Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA - o veritabilă întoarcere în timp, o reconectare cu tradiția

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA - o veritabilă întoarcere în timp, o reconectare cu tradiția

Mesaj Scris de lucib la data de Lun Noi 30, 2015 1:12 pm

În ziua de azi, ni se pare că trăim adevărate drame dacă ni s-a descărcat smartphone-ul, sau nu ne funcționează conexiunea wireless de la hotel... totuși, nu trebuie să uităm că, nu cu mai mult de câteva zeci de ani în urmă, oamenii trăiau într-o lume complet diferită, în care numeroase din facilitățile pe care azi le luăm "de bune" nu ar fi fost nici măcar imaginabile.

Iar dacă azi suntem dependenți pentru cele mai banale lucruri de curentul electric, e posibil ca nu mai departe de generația părinților noștri să se fi născut în localități lipsite complet de electricitate (până la jumătatea secolului XX, aceasta exista doar în orașe și comunele mai importante, electrificarea României demarându-se prin planul pe 10 ani aprobat de Gheorghe Gheorghiu-Dej din octombrie 1950).

Iar dacă vom dori să vedem cum trăiau oamenii acelor vremuri, cel mai indicat lucru ar fi să mergem la Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA din Dumbrava Sibiului. De îndată ce pășim pe poarta muzeului (mai exact, pe poarta unui parc ce se întinde pe o suprafață impresionantă, de 96 hectare, din care expoziția de bază ocupă 40 hectare, iar aleile de acces totalizează 10 km lungime), ne vom simți transpuși în altă lume, aflată la secole distanță de prezentul dominat parcă de sloganul "smartphones for stupid people".

Ce m-a impresionat să văd a fost că, deși lipsiți de materiale avansate, sau de o educație înaltă, oamenii de la țară din secolele trecute erau cât se poate de inventivi, ajungând să realizeze mecanisme ce te cuceresc prin simplitatea lor, dar care în același timp își servesc onorabil funcțiunea pentru care au fost concepute.

Întâlnim așadar mori de vânt, mori cu apă (atât în varianta "clasică", constând într-o construcție alăturată unui curs de apă ce antrenează roata morii, cât și unele cu un design mai îndrăzneț - morile plutitoare, în fapt veritabile ambarcațiuni, ancorate de mal, în care curentul de apă antrena zbaturile legate de axul roții morii), dar și utilaje miniere, toate realizate din lemn, cu o precizie a îmbinărilor remarcabilă pentru lipsa instrumentelor de măsură etalonate adecvat, la care meșterii populari nici nu ar fi visat să aibă vreodată acces.

Este adevărat că morile de vânt de pe teritoriul Țărilor Române, realizate integral din lemn, nu ar putea rivaliza cu construcțiile din zidărie de renume internațional din Olanda (să luăm un singur exemplu, cea mai mare moară de vânt tradițională din lume, De Noord, situată în localitatea Schiedam. Clădirea acesteia atinge o înălțime de 33,3 metri, iar când palele sale ating elevația maximă, întreaga construcție măsoară 44,5 metri).

Cu toate acestea, dacă luăm în considerare mijloacele mult mai primitive pe care le-au avut la dispoziție meșterii români, realizările lor sunt absolut remarcabile. Găsim așadar și pe teritoriul țării noastre mecanisme mai complexe în structura morilor de vânt, cel mai semnificativ exemplu fiind cel al morii căciulate expuse la Muzeul Civilizației Tradiționale din Dumbrava Sibiului. (O căciulată este o moară de vânt cu turela rotativă, astfel încât elicea sa să poată fi rotită în direcția optimă, pentru a capta la maximum energia vântului, din orice direcție ar sufla).


Moară căciulată expusă la Muzeul Civilizației Tradiționale Populare ASTRA, Sibiu. Exemplarul de față provine din Beștepe, o localitate din jud. Tulcea, situată la cca. 3 km sud de brațul Sfântul Gheorghe și cca. 6 km vest de Mahmudia.
De altfel, numeroase din exponatele muzeului provin din regiuni îndepărtate de Sibiu, fiind aduse literalmente din colțurile opuse ale țării (Dobrogea, Maramureș, Moldova sau Oltenia).


Tot din Dobrogea provine și moara de vânt cu etaj, mai exact din localitatea Dunavățu de Sus (13 km sud-est de Mahmudia).


Desigur, nu toate morile de vânt din colecția Muzeului ASTRA pot fi la fel de complexe; însă chiar și cele mai rudimentare structuri ne pot capta atenția, tocmai prin aerul lor evocând vremuri de mult apuse.

Un alt exponat interesant prin ingeniozitatea sa este și moara plutitoare: situată la granția dintre construcțiile terestre și ambarcațiuni, aceasta este în fapt un mic vapor cu zbaturi ancorat de mal, astfel încât apa, în curgerea sa, va antrena zbaturile cuplate la roata morii.


În prezent, pentru a-i asigura conservarea, moara plutitoare e păstrată pe suporți de metal, lemnul din care e confecționată fiind păstrat uscat, ferindu-l astfel de putreziciune.

Morile de vânt sunt cele care dau unicitate Muzeului Civilizației Populare Tradiționale ASTRA din Dumbrava Sibiului; în rest, exponatele acestuia – case tradiționale și biserici din lemn - se aseamănă cu cele aflate în numeroase alte muzee etnografice de pe cuprinsul României.

Însă ceea ce dă un farmec aparte caselor tradiționale expuse la muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului este faptul că, mulțumită suprafeței generoase a acestuia, a fost posibilă nu doar simpla conglomerare a unor case de la țară, ci reconstituirea aspectului unor gospodării tradiționale autentice.


Gospodărie pescărească tradițională lipovenească, Mahmudia, jud. Tulcea.


Gospodărie de boștinar-lumânărar din Sebeșu de Jos, jud. Sibiu. Am aflat cu această ocazie că boștinarul este un meșter însărcinat cu obținerea turtelor de ceară Smile.


Gospodărie-atelier de dogar din Straja, jud. Suceava.

Până și casa fondatorului muzeului, Cornel Irimie, a devenit exponat de muzeu:


Să remarcăm că Muzeul Tehnicii Populare (cum a fost cunoscut, de la înființarea sa, din anul 1963, până în 1991, când a primit numele actual, în onoarea primei societăți literare a românilor din Transilvania, ASTRA, înființată la Sibiu de Andrei Șaguna, Timotei Cipariu și George Barițiu) a fost fondat de etnograful și folcloristul Cornel Irimie (1919-1983).

Însărcinat începând cu 1953 cu amenajarea secției de etnografie și artă populară a celui mai cunoscut muzeu sibian, Palatul Brukenthal, Cornel Irimie va veni cu inițiativa înființării unui muzeu dedicat civilizației tradiționale, care să pună în valoare realizările tehnicii populare.
Amenajarea muzeului din pădurea Dumbrava Sibiului va începe în anul 1963, primii vizitatori fiind primiți în anul 1967. (În prezent, muzeul atrage cca. 220.000 vizitatori pe an, conform statisticilor din 2013).

Încă un element de atracție al Muzeului ASTRA îl reprezintă lacul Dumbrava, pe suprafața căruia, pe timp de vară, vizitatorii se pot plimba cu bărcile de agrement.

Puteți vedea mai jos o panoramă înfățișând lacul Dumbrava, realizată prin asamblarea a 5 cadre verticale:
[url= http://www.panoramio.com/photo_explorer#view=photo&position=0&with_photo_id=126055200&order=date_desc&user=7141720]

Clic pe imagine pentru a o vedea la rezoluția maximă, pe server-ele Panoramio.[/url]

Și cum în ultimii ani s-a tins spre o animare a muzeului, astfel încât acesta să fie mai mult decât o simplă suprafață expozițională, ci să găzduiască și practicarea unor ocupații tradiționale, am avut ocazia de a asista la o partidă de pescuit cu năvodul, ce a dus la o captură de dimensiuni demne de poveștile pescărești, după cum puteți vedea în imaginea de mai jos:



De asemenea, două din cele trei biserici de lemn din incinta muzeului ASTRA sunt funcționale, cuplurile putând alege să se căsătorească într-o ambianță precum cea de acum câteva sute de ani, în biserica din Bezded (jud. Sălaj, cca. 32 km de Zalău), sau în cea din Dretea (jud. Cluj, cca. 4 km sud de Izvoru Crișului).


Biserica din Bezded, jud. Sălaj.

O vizită la Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA este nu doar o incursiune în trecut, o lecție de istorie și folcloristică, dar și ocazia unei zile departe de agitația orașului, într-o ambianță relaxantă… la țară, și totuși într-un spațiu amenajat.

Din acest punct de vedere, aș aminti probabil singura carență a complexului muzeal pe care am putut-o remarca: pe întreaga perioadă a sezonului de iarnă, toaletele (amenajate și ele în stil tradițional, sub forma unor cabine din lemn cu o groapă dedesubt) sunt închise.




Astfel, poate exista riscul să trebuiască să ne scurtăm vizita (mai ales că, în week-end, autobuzul 13, care parcurge traseul Gara Sibiu-Muzeul ASTRA, circulă doar din oră în oră, iar durata unei curse până în centru – stația Teatru este de cca. 15 minute).

Dincolo de aceasta, pot spune clar că au meritat pe deplin cei 17 lei plătiți pe biletul de intrare, o vizită la Muzeul Civilizației Tradiționale Populare ASTRA fiind o experiență ce merită trăită dacă petreceți ceva mai mult timp la Sibiu.
avatar
lucib
Membru Distins
Membru Distins

Posts : 563
Points : 1267
Join date : 17/02/2013
Location : Cluj, RO

Vezi profilul utilizatorului http://fotografiecluj.blogspot.ro

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum